Drăgan Muntean – Povestea unui pădurean
Născut în Poienița Voinii, în inima Ținutului Pădurenilor, Drăgan Muntean a devenit una dintre vocile reprezentative ale folclorului hunedorean și un neobosit promotor al cântecului, tradițiilor și locurilor natale.
O voce a Ținutului Pădurenilor
Prin cântecele sale, Drăgan Muntean a dus frumusețea și sensibilitatea folclorului pădurenesc către publicul din întreaga țară, rămânând profund legat de oamenii și locurile în care s-a născut.
Poienița Voinii și Ținutul Pădurenilor au fost permanent prezente în repertoriul și activitatea sa, iar numele artistului este astăzi strâns legat de identitatea culturală a acestei zone.
„Ca toți oamenii, avea locul lui drag, pe care-l cânta mereu și îl purta oriunde prin lume. «Acasă» pentru Drăgan Muntean era Ținutul Pădurenilor Hunedoarei, acolo păstra icoane dragi și, din prea-plinul sufletului său, le dăruia și altora.”
— M. Murărescu
Biografie
Drăgan Muntean s-a născut la 18 aprilie 1955, în Poienița Voinii, județul Hunedoara. De-a lungul unei cariere artistice de aproximativ două decenii, s-a bucurat de o mare popularitate în rândul iubitorilor cântecului popular.
A urmat primele clase în localitatea natală, iar talentul său muzical s-a manifestat încă din copilărie. În jurul vârstei de zece ani, participarea alături de părinți la o etapă comunală a emisiunii „Dialog la distanță” a atras atenția unui profesor de muzică din Ghelari. Acesta le-a recomandat părinților ca tânărul să urmeze o școală de muzică.
Mama sa a susținut această alegere, iar Drăgan Muntean și-a continuat pregătirea la Deva. Între anii 1976 și 1977 și-a satisfăcut stagiul militar la Grupul de Pompieri din Deva.
În perioada 1977–1979 a fost învățător la școala din Bretelin, comuna Vețel. Activitatea profesională avea să se împletească, în anii următori, cu pasiunea sa pentru folclor și cu promovarea Ținutului Pădurenilor.
Drăgan Muntean în tinerețe
Cariera artistică
Deși cânta de mulți ani și devenise cunoscut în județul Hunedoara, afirmarea sa la nivel mai larg s-a produs în jurul anilor 1983–1984. În această perioadă a cântat alături de interpreți cunoscuți ai folclorului românesc, între care Ioan Bocșa și Nicolae Furdui Iancu.
Repertoriul său a rămas profund legat de Ținutul Pădurenilor, de oamenii locului, de viața satului și de frumusețea peisajului hunedorean.
Începând din anii ’80, Drăgan Muntean s-a implicat și în organizarea unei sărbători dedicate pădurenilor, desfășurată în luna august. Evenimentul aducea în mijlocul comunității interpreți de folclor și oferea locuitorilor prilejul de a-și celebra cântecele, portul și tradițiile.
Activitatea profesională
După anul 1990, activitatea lui Drăgan Muntean a continuat și în structurile Ministerului de Interne. În anul 1993 a susținut examenul de admitere la Academia de Poliție, pe care a absolvit-o în 1998.
Între 15 noiembrie 1997 și 1 mai 1999 a fost director al Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al Ministerului de Interne.
În perioada 15 decembrie 2000 – 1 noiembrie 2001 a ocupat funcția de șef al Biroului de Cultură, Educație și Tradiții din cadrul Serviciului Special de Transmisiuni.
În cadrul Ministerului de Interne a avut o carieră de ofițer, ajungând la gradul de locotenent-colonel.
Legătura cu Ținutul Pădurenilor
Drăgan Muntean a rămas profund legat de locurile copilăriei. Poienița Voinii și întregul Ținut al Pădurenilor au fost pentru el mai mult decât locurile natale: au reprezentat principala sursă de inspirație și universul pe care l-a făcut cunoscut prin cântec.
Prin repertoriul și activitatea sa culturală, artistul a contribuit la promovarea tradițiilor, portului, graiului și identității pădurenilor în întreaga țară.
O moștenire care continuă
În ziua de 20 aprilie 2002, la numai 47 de ani, Drăgan Muntean s-a stins din viață în urma unui atac cerebral. Artistul este înmormântat în cimitirul din satul Leșnic.
Amintirea sa continuă să fie păstrată atât prin cântecele rămase, cât și prin manifestările culturale dedicate Ținutului Pădurenilor și prin oamenii care îi duc mai departe repertoriul.
Din repertoriul lui Drăgan Muntean
Sursă biografică: ziarul REPLICA, nr. 283, 17–23 aprilie 2008, autor Monalise Hihn.
Sus, în lumea dorului...
Unul dintre locurile cele mai frumoase și binecuvântate este, pentru oamenii care îi aparțin, Ținutul Pădurenilor. De aici a plecat spre lume Drăgan Muntean, ducând cu el cântecul locurilor natale și făcându-l cunoscut publicului din întreaga țară.
Interpreta Maria Golban Șomlea își amintește întâlnirea cu Drăgan Muntean din anul 1991, când se afla la începutul carierei sale, precum și sfaturile și încurajările primite de la acesta. Drăgan Muntean a invitat-o încă de la prima ediție a Festivalului Pădurenilor, considerând-o parte a cercului său de prieteni.
Ea evocă admirația pentru felul în care artistul și-a dăruit cântecul publicului și pentru modul în care a făcut cunoscute locurile natale. La 9 octombrie 2001, Drăgan Muntean a fost invitat la Cluj-Napoca, în cadrul emisiunii „Folclor nepieritor”. Avea să fie una dintre ultimele întâlniri ale artistului cu publicul clujean.
„Îl vom păstra în amintire așa cum l-am știut, vom continua să-l prețuim și să-i ascultăm cântecele, mereu nepieritoare.”
— Maria Golban Șomlea
Muzeul Popular Drăgan Muntean
Adresa: Sat Poienița Voinii, Com. Bunila, HD
Casa-muzeu „Drăgan Muntean”, cunoscută și sub denumirea de Muzeul Pădurenilor, este amenajată în locuința regretatului interpret de folclor Drăgan Muntean, din satul Poienița Voinii, în inima Ținutului Pădurenilor.
Clădirea reprezintă ea însăși un element valoros al patrimoniului local, prin arhitectura sa specifică și prin legătura directă cu viața și activitatea artistului.
Colecția muzeală reunește costume populare, podoabe și obiecte tradiționale adunate din satele Ținutului Pădurenilor, oferind vizitatorilor o imagine asupra identității culturale și a modului de viață al comunităților din această zonă.
Un loc important îl ocupă portul popular pădurenesc. Acesta păstrează elemente caracteristice costumului tradițional transilvănean, dar se distinge printr-o identitate proprie. În portul femeiesc se remarcă cele două oprege negre, precum și cămășile ample, bogat ornamentate, care contribuie la aspectul inconfundabil al costumului tradițional din Ținutul Pădurenilor.
Amenajarea casei-muzeu are rolul de a păstra și promova tradițiile, portul popular și patrimoniul cultural al pădurenilor, dar și memoria unuia dintre cei mai cunoscuți interpreți proveniți din această zonă.