Turism

Situată în Ținutul Pădurenilor, în Munții Poiana Ruscă, comuna Bunila păstrează un patrimoniu natural, cultural și arhitectural deosebit. Bisericile istorice, gospodăriile tradiționale, satul Alun, patrimoniul pădurenesc și pădurile seculare de la Vadu Dobrii sunt printre reperele care definesc identitatea acestei zone.

Atracții și obiective de interes

Localitate Obiectiv Tip Perioadă
Alun Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” Lăcaș de cult sec. XVIII*
Alun Biserica de marmură Lăcaș de cult 1937–1939
Bunila Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” Lăcaș de cult 1903
Bunila Casa din lemn „Grunițan Ioan” Locuință tradițională sec. XX
Bunila Gospodăria din lemn „Grunițan Arsenie” Locuință tradițională începutul sec. XX
Bunila Casa din lemn „Nadra Sofia” Locuință tradițională începutul sec. XX
Poienița Voinii Casa-muzeu „Drăgan Muntean” Edificiu cultural —

* Sursele prezentate în materialele locale indică perioade diferite pentru edificiul de lemn din Alun, fiind menționate atât secolul al XVII-lea, cât și secolul al XVIII-lea.

Alun – satul de marmură

Satul Alun este unul dintre cele mai cunoscute locuri ale comunei Bunila, fiind strâns legat de exploatarea marmurei din cariera locală. Patrimoniul său cuprinde două lăcașuri de cult cu o istorie și o arhitectură aparte.

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”

Biserica de lemn din Alun este închinată praznicului „Adormirea Maicii Domnului”. Informațiile istorice locale plasează existența edificiului în urmă cu mai multe secole, iar tradiția vorbește inclusiv despre strămutarea unei construcții mai vechi dintr-o așezare învecinată.

Vechimea lăcașului este susținută de menționarea sa în documente și conscripții din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei din perioada 1769–1773.

Biserica păstrează elemente arhitecturale și decorative valoroase, între care ancadramente sculptate, rozete și motive de tip „frânghie”. Pictura interioară este atribuită secolului al XVIII-lea, iar unele icoane și elemente ale tâmplei păstrează mărturii despre meșterii care au lucrat aici.

Biserica de marmură

Un reper spectaculos al satului este biserica realizată din marmură provenită din cariera locală. Construcția a fost ridicată între anii 1937 și 1939 și domină prin amplasare și aspect așezarea Alun.

Marmura, materialul care a marcat profund istoria economică și imaginea satului, devine aici elementul definitoriu al arhitecturii. Interiorul bisericii a fost pictat în perioada 1963–1966.

Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt” – Bunila

În centrul comunei Bunila se află biserica „Pogorârea Duhului Sfânt”, ridicată în anul 1903, în timpul păstoririi preotului Iosif Suciu. Actualul edificiu a înlocuit o biserică mai veche din piatră, grav avariată de un trăsnet în anul 1897.

Biserica are plan dreptunghiular, absidă poligonală și un turn-clopotniță robust. Accesul se face prin intrări amplasate pe laturile de sud și vest, iar interiorul este împodobit cu icoane pe lemn și sticlă. Edificiul a fost renovat în anul 2006.

Casa-muzeu „Drăgan Muntean” – Poienița Voinii

În satul Poienița Voinii, casa regretatului interpret de folclor Drăgan Muntean găzduiește o colecție dedicată culturii și tradițiilor din Ținutul Pădurenilor.

Colecția muzeală cuprinde costume populare, podoabe și obiecte tradiționale adunate din satele zonei. Clădirea este ea însăși reprezentativă pentru arhitectura locală, iar exponatele oferă vizitatorilor o imagine asupra identității culturale pădurenești.

Drăgan Muntean a fost unul dintre cunoscuții interpreți ai folclorului hunedorean, repertoriul său fiind strâns legat de cântecele și tradițiile Ținutului Pădurenilor.

Codrii Seculari de la Vadu Dobrii

Aria naturală protejată „Codrii Seculari” se află în Munții Poiana Ruscă, pe versantul nord-estic al masivului, în zona Vadu Dobrii. Peisajul este dominat de păduri naturale de fag și de văi largi și adânci, cu versanți domoli.

Valoarea naturală a zonei este dată în special de arboretele de fag cu vârste de peste 100 de ani, păstrate într-o stare apropiată de cea naturală. Unele exemplare sunt menționate ca având vârste de până la 180–200 de ani și dimensiuni impresionante.

În zonă sunt menționate habitate forestiere de interes comunitar, între care păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Asperulo-Fagetum și păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion). Zona reprezintă una dintre componentele valoroase ale patrimoniului natural al comunei Bunila.