Obiceiuri si Traditii

Cântecul Bradului
„Ceea ce individualizează Ţinutul Pădurenilor sub aspectul liricii funebre este Cântecul Bradului, conservat în Poiana Răchiţelii şi practicat ori de câte ori defunctul este tânăr. În dimineaţa zilei înmormântării tinerii aleg bradul din pădure, pe care îl sacrifică, după ce îşi fac semnul crucii, urmând să îl poarte pe umeri până în sat. La marginea pădurii cortegiului simbolic i se alătură grupul de femei care, interpretând Cântecul Bradului – îl conduce până la casa mortului. Acolo, bradul – sprijinit cu vârful de streaşina casei – este împodobit de tinerele fete în timp ce femeile continuă dramaticul cântec. (…) După îngropăciune, bradul se înalţă lângă cruce şi se aruncă mac pe mormânt. O femeie împrăştie apă şi seminţe de mac în urma celor care pleacă din cimitir, încheind astfel ceremonialul.” – Grigore Leşe
 
Nedeile
Nedeile sunt sărbători specifice fiecarei localităţi. În aşezările pădurene nedeia se organizează aproape de ziua sfântului care protejează biserica din sat, datele fiind stabilite cu mulţi ani în urmă. De regulă, atunci se pregatesc bucate alese şi se primesc oaspeţi (rude şi prieteni) veniţi de departe. După slujbă, tinerii tocmesc muzicanţi din satele vecine. Spre seara, muzicanţii se prezintă la căminul cultural, aşteptaţi cu nerăbdare mai ales de tineri.
 
Masuratul oilor
Măsuratul laptelui este un obicei vechi de sute de ani şi se desfăşoară înaintea începerii păstoritului şi are menirea de a asigura din partea ciobanilor cantitatea de lapte corectă pe care trebuie să o primească. Obiceiul începe cu o seară înainte când se aduc pentru prima dată oile tuturor sătenilor, la comun, pe. Sunt mulse de cei mai vrednici oameni din sat, pentru a se asigura că toate oile au ugerele goale. Această operaţiune se numeşte „roscolul oilor”.A doua zi în ziua de măsurat, fiecare pădurean vine la stână la ora 12, îşi pregăteşte un loc de muls la „fruntar”. Se aduc oile din stână, se sfinţesc de către preotul satului. Toate vasele în care se mulg oile, împodobite cu flori vesele, sunt verificate să nu aibă apă. Dupa aceea, fiecare îşi mulge oile sale. Laptele rezultat este măsurat şi trecut în socoteala ciobanului. Aceasta înseamna că, de acum încolo, ciobanul trebuie să obţină de la respectivele oi aceeaşi cantitate de lapte pe care a obţinut-o şi stăpânul lor în acea zi. Pentru a ţine mai bine evidenta acestor cantităţi de lapte, ciobanul îşi încrustează pe toiagul sau semne speciale. Înainte de plecarea turmei, sătenii se veselesc, cântând, mâncând şi dansând.
 
Ieșitul în țarină  
Acest obicei are loc înainte de începerea recoltării grâului, când întreaga comunitate a satului, avându-l în frunte pe preot, ies în «ţarina » (terenurile agricole din jurul satului) pentru a sfinţi şi binecuvânta recoltele. Totul începe cu o slujbă la biserică, la care participă toată suflarea satului, fiind prezenţi chiar şi cei plecaţi prin alte părţi. Se pleacă, apoi, spre ţarină, sau holdă, ori lan, în fruntea alaiului fiind prapurii purtaţi de feciori. La fiecare răscruce se face câte o oprire, şi se rostesc rugăciuni de/pentru belşug în case, pace, bunăstare şi roade ale pământului. Când se ajunge la ţarină tinerele nemăritate culeg fire de grâu abia înspicat, pe care le împletesc într-o fumoasă şi mare cunună. Respectiva cunună se aşează pe o cruce de la marginea ţarinei şi se mai oficiază o slujbă religioasă specifică pentru belşugul recoltei.
 
Pădurenii sunt recunoscuţi si pentru plăcintele lor tradiţionale. Reţeta pentru placintele padurenesti este una transmisa din generatie in generatie;
 
În fiecare an, iubitorii de folclor şi tradiţii populare sunt aşteptaţi cu mare drag la sărbătoarea Pădurenilor din Poieniţa Voinii, Hunedoara. Sărbătoarea Pădurenilor adună pe Dealul Cornetului turişti dornici de cunoaşterea  obiceiurilor populare ale străbunilor. Sărbătoarea Pădurenilor este organizată în memoria interpretului de muzica populară Drăgan Muntean, deoarece Poieniţa Voinii este locul de baştină al artistului. in cadrul Festivalul Padurenilor „Dragan Muntean”,are loc un spectacol folcloric unde evoluează interpreţi consacraţi de muzică populară.